joi, 1 martie 2012

Troll snow..

Nu ştiu de ce, dar niciodată nu am privit primăvara cu ochi prea buni, chiar daca este frumoasa (în sensul că arată bine) cu toate rozomovismele alea de flori, soare, mărţişoare, alea alea. Când ajungem deja în mijlocul primăverii, iar cum trimpul trece repede nu mai e chair aşa de mult pe cât pare, deja începe să-mi fie teamă că se încălzeşte afară...urăsc căldura excesivă. Adică pe bune, dacă e frig pui straturi până e de ajuns, dacă e cald, dai jos straturi până..până nu mai ai ce da. 
Nici peisajul de afară nu este prea potrivit începutului de primăvară...uitaţi-vă numai pe jos.
Mi-a plăcut aseară, sau azi noapte, când a început să ningă aşa frumos....am zis..GATA. ZĂPADA SE ÎNTOARCE. 
În fiecare an toată lumea se plânge vaaai nu mai ninge odataăă?? Ca după 3 zile să înceapă cu urăsc zăpada..... scârbe nerecunoscătoare. 

marți, 21 februarie 2012

Şi se pare că am nevoie de un titlu..

Ce călcătoare pe nervi sunt ideile bune atunci când nu vin şi ai nevoie de ele.
Şi totuşi, ideea e ca un spirit ce trebuie să se încarneze dar are şi nişte cerinţe când găseşte un om: un plan de aplicare, ambiţie, ambiţie, şi mai multă ambiţie...
Şi mai cred că numai planurile narative ce duc către rezultate bine determinate, fără cotituri ce duc spre înfundături, sunt demne de urmat.....
Să ajungi să închizi ochii şi să-ţi vezi planul derulându-se ca un film, acţiunea să o ia pe toate firele, să navighezi către toate efectele posibile...

duminică, 1 ianuarie 2012

First of the year

Skrillex - First Of The Year (Equinox)
   
 Asculta  mai multe  audio   house

Primele două ore ale noului an mi s-au părut ciudate.. nu-im vine să cred că s-a terminat atât de repede, că deja suntem în anul acesta făcut celebru de mayaşii din Antichitate... şi astea au trecut aşa, de parcă nu au fost. 
Aici, în cucuieţii din dealurile de undeva dintre Buşteni şi Sinaia s-au văzut toate artificiile din zonă, iar din cauza ecoului zgomotul părea şi mai puternic de parcă deja începuse sfârşitul lumii.
Bum bum-ul a început de fapt acum vreo doua trei zile, iar ultima aş fi scris că a fost acum 15 minute dar tocmai se aud altele. Oricum sigur vor continua şi mâine seara, ca în fiecare an în care oamenii nu se mulţumesc doar cu atât.
Sunt curioasă cum o fii în Bucureşti pe străduţele microscopice dintre blocuri, acolo o fii război mondial, nu aici, în natură. După ce şi-a primit mesajele telefonul stă să moară, ca o albină după ce şi-a înfipt acul, dar nici că mă îndur de el...
Muream de somn de la vinul rosé care mi-a potolit setea şi mi se făcuse prea lene să elaborez ceva mai mult decât ''la mulţi ani, sănătate şi toate cele bune'' aşa că am zis că mă culc, însă iată că eu tot aici am ajuns, ca în zilele bune de acasă.
Să auzim numai de bine în anul care a devenit celebru, controversat, inspiraţie pentru filme şi sursă de bani din cărţile de genul ''2012: când şi cum o să mori'', cu mult înainte să înceapă.
În primul rând sănătate.......sau pur şi simplu FERICIRE FRATE, că asta implică tot: sănătate, succese, familie unită, vise împlinite, super-vacanţe, zăpadă, şosete de lână.......idee prinsă.
La mulţi ani 2012!!

joi, 29 decembrie 2011

Crăciunel

Crăciunul...când mă gândesc la el îmi vine în minte pentru o fracţiune de secundă imaginea unui brad gigant, plin cu glubuleţe, plasat lâga un şemineu unde arde probabil restul de brad care nu a încăput în casă, zăpada de un metru şi colinde de Frank Sinatra. E văzut ca o ocazie de a primi cadouri la fel de bună ca şi ziua de naştere, o vacanţă, mult timp petrecut în bucătărie, masa cu familia, un moment bun pentru a-ţi cere iertare, naşterea Domnului, cozonaci, brazi şi luminiţe sau niciuna din toate astea.
Colindătorii au venit de 563208157 de ori pe seară cântând aceeaşi colindă, Domn Domn să-nălţăm. Din cauza lor îmi venea să-mi spânzur câinele care lătra non-stop...ŞI TARE. Mă enervează, sunt o grămadă care vin numai pentru bani.
În noaptea aceasta apar şi cadourile despre care copii cred mai mult sau mai puţin că le aduce Moşul. Când eram mică eu chiar credeam că e Moş Crăciun cel care aduce misterioasele cadouri, când eşti copil iar mama susţine povestea şi mai citeşti şi Harry Potter nimic nu ţi se pare prea ciudat ca să nu fie real.....până când ''Moş Crăciun'' şi-a pierdut bonul de casă sub masă şi l-am găsit eu...::pokerface::
Atracţiile principale sunt desigur sarmalele, cozonacii, delicatesele de la bunica şi evident, CADOURILEEE!

joi, 22 decembrie 2011

Let it rain...or better don't

Obişnuiam să mă simt bine pe vremea ploioasă...răcoare, nimeni pe stradă, străzi curăţate... până când am observat că mă dor articulaţiile.. Până acum un an, doi, trei...ziceam că e din cauza creşterii însă acum nu mi se întâmplă decât atunci când se schimbă vremea, când plouă...şi mi-am amintit cum află 
bunica prognoza meteo...meteosensibilitatea..a fi sau a nu fi cu stropi.  În mare nu văd decât două cauze, ori am barometru la purtător ori fac parte din regnul plante şi cresc în apă.
Aceste hmm.. manifestări apar din cauza faptului că petrecem foarte mult, prea mult timp închişi între patru pereţi...'Minidepresiile' şi pesimismul se instalează, durerile articulare apar, iar starea de somnolenţă este fundiţa de legat cadoul.
O ploaie fericită în continuare!