Aşa cum înafară de filme nu mai găsesc nimic interesant la televizor, aşa cum nu ştiu ce cântăcioşi să mai descarc si să ascult, aşa cum nu ştiu cum pielea mea s-o scot basma curată cu problemele de info, aşa cum nu-mi place să dorm, apoi nu mă mai trezesc şi abia ajung la prima oră dacă intru la 12 juma', aşa o să ajung ca un lilac, aşa mă învârte timpul între şcoală şi casă de luni până vineri.Drace, parcă mi-am vândut sufletul cum fac ăştia în filme pentru cine ştie ce fleacuri dar întăi îndur consecinţele, apoi vin, deşi nu tot timpul, recompensele în note peste 6, deşi de multe ori asta înseamnă câte o noapte, două, nedormite.
Era prea bine în generală, mi se pare vacanţă tot anul generala pe lângă clasa a IX-a care se zice că ar fi cam cea mai idioată din liceu.
În fine.
A apărut, da ştiu a trecut mult de atunci, dar totuşi, a apărut O familie de coşmar. Sau un film de coşmar? Nu ştiu decât că primele 30 de minute au fost super plictisitoare, sau poate la asta se adaugă şi partea că urăsc filmele cu copii mici. BINE că nu am dat banii la cinema, mi-am irosit doar ora în care l-am descărcat, şi încă jumătate până când m-am săturat să aştept să-mi placă filmul şi dacă îmi terminasem şi castronul cu floricele m-am sinchisit să cobor din pat şi să schimb filmul. I want my time back!!!